Silvana Andrada Tcacenco a rămas impresionată în urmade poveștile urșilor din la sanctuarul Libearty. Așa că ne-a trimis o poezie inspirată de întâlnirea cu ursuleții pe care i-am salvat.
Cu tot dragul si toata pretuirea mea pentru tot darul vostru intru frumusetea umanitatii.
REGELE URS
Pentru Cristina și Roger Lapis
Te temi de mine om dar eu sunt îngrozit,
Sunt rănile ce dor, crescut doar umilit
De tine ma feresc, vânezi spre a sfida
Legea iubirii pure din însăși legea ta,
Fiară sălbatică ținută-n lanț de fier,
Tu m-ai lăsat să văd doar cioburile unui cer,
În colivii în care mersu-mi legănat
Era bătut în cuie și mai apoi legat
De parcă măreția mea în decădere
Pe tine te slăvea întru putere,
Și în micimea ta de vânător perfid
Urând m-ai învățat să uit să te ucid
Și-atunci am reușit să iert în locul tau,
Să te privesc ca pe-anotimpul cel mai rău
În care-aș hiberna și-n verile eterne
Cât binele de rău in lumea ta se cerne
Mă simt măreț în ciuda asprei realități,
Măreț în neagra cușcă a lipsei de dreptăți,
Eliberat fiind la al lumilor recurs,
Cât tu rămâi doar clovnul ce nu poate fi urs,
Cu fardurile negre curgând în realitate
Pe universurile noastre atât de distanțate;
În care cineva mă va elibera
Cât tu răstălmăcești chiar libertatea ta,
Te simți salvabil, vânătorule de om?
De ideal, de floare, de frate sau de pom,
În lumea ta de moarte și dispreț
Unde ai mei n-au mai ajuns pan' la podeț
Și unde chiar urcați în arca supraomeneasca,
Salvați fiind, n-au îndrăznit să mai trăiască…
Sărman stăpân al lumilor de mucava
Pe tine cine oare te va putea salva?
Silvana Andrada Tcacenco
Astfel de reacții ne ajută să fim convinși că eforturile noastre nu sunt zadarnice.
