12 noiembrie este o zi tristă pentru Libearty. Un an de zile fără uriașul blând, Max. El este cel care ne veghează de sus și care, cu blândețea sa, ne face să ne amintim cât de mult înseamnă urșii pentru noi. Nu a făcut rău nimănui, niciodată, însă un om l-a chinuit încă de când era pui doar pentru beneficiul său.
L-a orbit cu bolduri să nu reacționeze când i se făceau poze cu blitzul aparatelor foto, i-au fost tăiate ghearele, dinții i-au fost tăiați, i se pulveriza spray cu piper în nas când “îndrăznea”să riposteze și era drogat cu alcool și medicamente pentru a „fi cuminte”. 9 ani a durat calvarul său, totul sub ochii turiștilor care vizitau Castelul Peleș din Sinaia. Nimeni nu l-a ajutat!
În anul 2006 viața lui s-a schimbat și a ajuns la adăpostul pădurii de stejar din Libearty. Până la final a fost iubit și protejat, așa cum merită fiecare ființă de pe acest pământ. Deși Max a plecat în Ursa Mare, prezența sa în Sanctuarul Libearty se simte zi de zi. El este prezent în fiecare rază de soare, în fiecare picătură de ploaie, în foșnetul frunzelor, în zgomotele pădurii.
Nu vom uita niciodată ochii tăi frumoși, care n-au putut să vadă, dar au știut să ne arate cel mai frumos suflet și iubire sinceră! Ne lipsești Max!
