Singurătatea celui mai bătrân urs din sanctuarul de urși Libearty de la Zărnești a luat sfârșit. Prințul Charles, acum in vârsta de 42 de ani, a petrecut o viață de urs (40 de ani) după gratii, la muzeul Vrancei. În momentul în care l-am preluat, Charles prezenta tulburări locomotorii datorită artrozei, tuse seacă cu expectorație, tulburări cardiace cu complicații pulmonare, precum și tulburări digestive ce îi provocau adesea vomă. Datorită vârstei și problemelor grave de sănătate, Charles a fost cazat singur, iar speranța de viață era mică. Datorită libertății, regimului alimentar și a medicamentației, bătrânul ursul a supraviețuit.
Charles beneficiază din iarna lui 2012 de un țarc cu piscină și multă vegetație, de aproape o jumătate de hectar. Totul numai pentru el. Aici “prințul” rezervației se poate mișca în voie, lucru care i-a ameliorat problemele locomotorii. Tusea seacă al bătrânului urs aproape că a dispărut datorită tratmentului cu aer curat de munte, liniștea i-a ajutat inima să bată normal, iar datorită hranei înbelșugate și mereu la dispoziție nici tulburările digestive nu mai sunt atât de grave.
Un singur lucru i-a lipsit totuși în cei doi ani petrecuți la sanctuar….compania. Deși în popor se spune “Cu o floare nu se face primăvară”, această zicală nu este valabilă și în cazul bătrânului nostru prieten. “Floarea” care i-a colorat primăvara lui Charles, se numește Luna și este o lupoaica în vârstă de 11 ani care a venit la noi de la grădina zoologică din Baia Mare. A încercat în zadar să se integreze în haita deja formată în țarcul lupilor. Nu a reușit. Astfel, lupoaica a fost mutată în țarcul bătrânului Charles unde și-a găsit în sfârșit locul.
Cum se înțeleg cei doi? De minune! Poate datorită faptului că înpărtășesc același trecut trist și întunecat sau poate e și vârsta la care cu toții devenim mai înțelepți.
